SUBSTANTIVUL ŞI TERMINAŢIILE LUI


Ca şi în limba română, pot fi proprii: István, Arad, Jupiter, Szepsiszentgyörgy, Kovászna, Hungaria, Romania, etc., sau substantive comune: alma (măr), gyerek (copii), arany (aur), pace (béke), etc.

Substantivele proprii se scriu cu literă mare, cele comune cu literă mică. Numele zilelor, lunilor şi al popoarelor se scriu cu literă mică.

Numele zilelor săptămânii = A hét napjai
hétfő, kedd, szerda, csütörtök, péntek, szombat, vasárnap
(luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică).

Numele lunilor  = A hónapok neve 
január, február, március, április, május, június, július, augusztus, szeptember, október, november, december
(ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie).

În limba maghiară nu există genuri. Substantivele au însă număr, singular şi plural.

Semnul pluralului este terminaţia k.

Exemplu: pădure =   erdő

                  păduri =   erdők
                  masă    =   asztal
                  mese    =   asztalok.

Se observă că substantivele care se termină în consoană înaintea semnului pluralului (k), primesc o vocală de legătură (o).

De multe ori, substantivele sunt precedate de articolul hotărât a şi az

Exemplu: banca = a pad 
                  omul   = az ember.

A se foloseşte atunci când substantivele încep cu o consoană, iar az atunci când încep cu o vocală.
De asemenea, pot fi precedate de articolul nehotărât Egy.
Exemplu: egy pad, egy ember (o bancă, un om).
În propoziţie, substantivele pot avea rolul de subiect sau complement. În acest caz primesc terminaţiile adecvate.


TERMINAŢIILE CUVINTELOR (SUFIXE)

În limba maghiară, terminaţiile cuvintelor au un rol hotărâtor. În general, ele corespund prepoziţiilor din limba română. 
Exemplu: Az erdőben = în pădure
                   Az apámtól = de la tata.


I. LOCUL 

    
   a) hol? = unde?  
        -ban, -ben = în                   Városban   = în oraş
        -nál, -nél   = la                   Ányámnál = la mama
        -n               = pe                  Asztalon    = pe masă.

    b) hova?        = unde? încotro?
         -ba, -be     =  în                 Kertbe        = în grădină
         -haz, hez   = la                  Apámhoz   = la tata
         -ra, re        = pe                 Székre        = pe scaun.

  c)   honnan?   =  de unde?    
        -ból, -ből     =  din              Városból    = din oraş
        -tól,  -től      =  de la            Máriától    =  de la Maria.

 d)   meddig?      = până unde?
        -ig                   = până la       Az ajtóig   = până la uşă.

II. TIMPUL

  a)  mikor?      = când?
        -kor            = la                       ötkór        =  la ora cinci.

   b)  mióta?      = de când?
         -tól, -től     = de la                  nyolctól   = de la ora opt.

  c)   meddig?   = până când?
         -ig               = până la              tizig         = până la zece

  d)  mikorra?   = pe când?
         -ra, -re        = pe                      hatra       = pe şase.

III. MODUL

Hogyan? = cum?
-n                                                        szépen     = frumos
-ul, -ül                                               magyarul = ungureşte.

IV. CAUZA, SCOPUL

Miért? = de ce?, pentru ce?
-ért        = pentru, după                  pénzért    = pentru bani
                                                               sóért         = după sare.

V. ORIGINEA

Mitől?, kitől? = de la cine?
-töl, -tól  = de la                             apámtól       = de la tata
                                        növéremtöl = de la sora.

VI. OBIECTUL CU CARE SE FACE LUCRAREA

Mivel?            = cu, cu ce?         
-val, -vel, -al  =  cu                        villával         = cu furculiţa                                                                                                 Máriával      = cu Maria                                                                                                      kalapáccsal = cu ciocanul.

VII. PERSOANA ÎN COMPANIA CĂREIA SE ACŢIONEAZĂ

Kivel? = cu cine?
-val, -vel     = cu                              Máriával      = cu Maria.

Notă: Dacă cuvântul se termină cu o consoană, atunci "v" din terminaţie se transformă conform consoanei finale a cuvântului.
Exemplu: késsel, kanállal.

VIII. OBIECTUL SAU PERSOANA - complement direct

kit? mit? = pe cine? pe ce?
-t                = pe sau art. hot.                Pétert    = pe Petru
                                                                 ceruzát  = creionul.

IX. PERSOANA CĂREIA I SE ATRIBUIE CEVA
(complement indirect)

kinek? minek? = cui?

-nak, -nek                                            Péternek  = lui Petru
                                                              Máriának = Mariei.

X. POSESORUL (persoana sau obiectul)

kinek a? minek a? = al cui? a cui?

-nak, a, nek  =  al, a, ai, ale              Péternek = a lui Petru
                                                             kertnek   = a grădinii.

Notă: aceste terminaţii, -nak, -nek, a, pot să şi lipsească, fără a schimba înţelesul cuvintelor.
Exemplu: mama Mariei = Mária anyja.

După cum se poate vedea, aproape toate terminaţiile au două forme: una cu vocală joasă şi una cu vocală înaltă.
Cuvintele care conţin vocale înalte primesc teminaţie cu vocală înaltă. 
Exemplu: în pace =  békében
                  în apă   =  vizben.

Cuvintele care conţin vocale joase sau mixte vor primi terminaţiile cu vocală joasă.
Exemplu: autóban, áruval.

Terminaţiile arătate mai sus indică împrejurările acţiunii exprimate de verb (complemente circumstanţiale, de loc, de timp, de mod, etc., complemente directe şi indirecte).


TERMINAŢIILE POSESIVE

Aceste terminaţii se referă la posesor şi obiectul posedat.

Un posesor - un obiect

ceruzám      = creionul meu
ceruzád       = creionul tău
ceruzája      = creionul său.

Un posesor - mai multe obiecte

ceruzáim    = creioanele mele
ceruzáid     = creioanele tale
ceruzái       = creioanele sale

Mai mulţi posesori - un obiect

ceruzánk    = creionul nostru
ceruzátok   = creionul vostru
ceruzájuk   = creionul lor

Mai mulţi posesori - mai multe obiecte

ceruzáink   = creioanele noastre
ceruzáitok  = creioanele voastre
ceruzáik     = creioanele lor.

Notă: şi terminaţiile posesivale au o formă joasă şi una înaltă:
Exemple:   házai = casele lui 
                    képei = tablourile lui.

Cazurile de mai sus se pot întări prin folosirea pronumelor personale.
Exemple: az én könyvem = cartea mea 
                  a ti könyvetek   = cartea voastră

În limba maghiară, nexistând genuri, la persoana a treia există o singură terminaţie, joasă sau înaltă.
Exemlplu: kertje = grădina lui, grădina ei.

Comentarii